Economia globală se confruntă, în prezent, cu al treilea șoc major în decurs de doar câțiva ani, o situație fără precedent în istoria recentă, avertizează experții Fondului Monetar Internațional...
(FMI) și ai Băncii Mondiale. Această serie de crize succesive, care a început cu pandemia de COVID-19, a continuat cu perturbările lanțurilor de aprovizionare și a culminat cu impactul războiului din Ucraina, amenință să destabilizeze și mai mult o ordine economică mondială deja fragilă. Analiza acestor instituții financiare internaționale subliniază o convergență periculoasă de riscuri, în special în ceea ce privește inflația, nivelul datoriilor publice și private, și perspectivele de creștere economică.
Primul șoc, pandemia de COVID-19, a declanșat o recesiune globală rapidă și profundă în 2020, forțând guvernele și băncile centrale să intervină cu pachete masive de stimulare fiscală și monetară. Deși aceste măsuri au prevenit un colaps economic și au susținut o redresare inițială, ele au contribuit semnificativ la acumularea datoriilor și la creșterea masei monetare în circulație. Al doilea șoc a venit sub forma unor perturbări prelungite ale lanțurilor de aprovizionare globale, exacerbate de blocajele sanitare, de cererea neuniformă post-pandemie și de dificultățile logistice.
Acestea au alimentat presiunile inflaționiste, în special în sectoarele energiei și materiilor prime. Cel de-al treilea șoc, războiul din Ucraina, a adăugat o nouă dimensiune de incertitudine și volatilitate. Conflictul a provocat o criză energetică majoră în Europa, a perturbat piețele globale de cereale și îngrășăminte, și a intensificat presiunile inflaționiste la nivel mondial.
Prețurile la energie și alimente au atins cote istorice, afectând în mod disproporționat economiile emergente și țările în curs de dezvoltare, unde o parte semnificativă a veniturilor gospodăriilor este alocată acestor cheltuieli esențiale. Inflația reprezintă, în prezent, una dintre cele mai presante amenințări. După decenii de stabilitate relativă a prețurilor, multe economii avansate și emergente se confruntă acum cu rate ale inflației care nu au mai fost văzute de la începutul anilor '80.
Băncile centrale au reacționat prin majorări agresive ale dobânzilor, o politică necesară pentru a tempera cererea și a ancora așteptările inflaționiste, dar care riscă să încetinească creșterea economică și să crească costul serviciului datoriei. Există temeri că o spirală prețuri-salarii ar putea prinde rădăcini, făcând și mai dificilă revenirea la stabilitatea prețurilor. Un alt risc major este reprezentat de nivelul record al datoriilor.
Datoria publică globală a atins niveluri fără precedent în urma măsurilor de stimulare din pandemie. În contextul majorării ratelor dobânzilor, costurile de finanțare pentru guverne și companii cresc exponențial. Acest lucru pune o presiune imensă asupra bugetelor naționale, limitând spațiul fiscal pentru investiții publice esențiale și servicii sociale.
Țările cu datorii mari și rezerve valutare limitate sunt deosebit de vulnerabile la o criză a datoriilor, care ar putea declanșa falimente suverane și instabilitate financiară. Banca Mondială a avertizat deja că un număr tot mai mare de țări cu venituri mici se confruntă cu riscul de supraîndatorare. În ceea ce privește creșterea economică, perspectivele sunt sumbre.
FMI și Banca Mondială au revizuit în mod repetat în jos proiecțiile de creștere globală pentru anii următori. Combinația dintre inflația persistentă, majorările de dobânzi, costurile energetice ridicate și incertitudinea geopolitică creează un mediu economic dificil. Economiile avansate se confruntă cu riscul de recesiune tehnică, în timp ce economiile emergente și în curs de dezvoltare sunt expuse la o serie de șocuri externe, de la volatilitatea prețurilor mărfurilor la ieșirile de capital.
O încetinire economică globală ar putea exacerba problemele sociale și politice, în special în regiunile deja afectate de sărăcie și inegalitate. Experții subliniază necesitatea unei coordonări internaționale sporite și a unor politici fiscale și monetare prudente. Guvernele trebuie să găsească un echilibru delicat între consolidarea fiscală pe termen lung și protejarea categoriilor vulnerabile de impactul inflației.
De asemenea, este crucială accelerarea tranziției către surse de energie regenerabilă pentru a reduce dependența de combustibilii fosili și a atenua volatilitatea prețurilor energiei. Într-un peisaj economic marcat de o succesiune rapidă de șocuri, reziliența și adaptabilitatea devin imperative pentru a naviga prin aceste ape tulburi și a evita o criză economică globală prelungită.
