Președintele sârb Aleksandar Vučić a confirmat recent că țara sa deține rachete de croazieră supersonice sol-sol de fabricație chineză, o dezvăluire care a stârnit un val de discuții și analize în cer...
curile diplomatice și militare internaționale. Anunțul a venit după ce imagini cu aceste arme, montate pe aeronave de vânătoare sârbe, au început să circule pe platformele online, forțând o recunoaștere oficială din partea Belgradului. "Avem un număr important și vom avea și mai multe," a declarat Vučić, subliniind angajamentul Serbiei de a-și consolida capacitățile de apărare.
Această achiziție reprezintă o etapă semnificativă în strategia de modernizare militară a Serbiei și subliniază legăturile tot mai strânse dintre Belgrad și Beijing. Rachetele de croazieră supersonice, cunoscute pentru viteza lor excepțională și capacitatea de a evita sistemele de apărare antiaeriană, oferă Serbiei un avantaj strategic considerabil în regiunea Balcanilor. Ele pot fi utilizate pentru lovituri de precizie la distanțe mari, sporind puterea de descurajare a forțelor armate sârbe.
Contextul geopolitic în care se produce această achiziție este unul complex. Serbia, deși aspiră la aderarea la Uniunea Europeană, menține o relație strânsă cu Rusia și, mai nou, cu China, în ceea ce privește aprovizionarea cu echipamente militare. Această politică de echilibru, adesea denumită "șezut pe două scaune", permite Belgradului să obțină tehnologie militară avansată din surse diverse, fără a se alinia complet cu un singur bloc.
În trecut, Serbia a achiziționat sisteme de apărare aeriană FK-3 (o variantă a sistemului chinezesc HQ-22) și drone de atac din China, precum și avioane MiG-29 și sisteme de rachete Pantsir din Rusia. Aceste achiziții, inclusiv cele mai recente rachete supersonice, sunt percepute de Belgrad ca fiind esențiale pentru menținerea suveranității și securității naționale într-o regiune marcată de tensiuni istorice și interese divergente. Reacțiile internaționale la această veste nu au întârziat să apară.
Statele Unite și Uniunea Europeană au exprimat în repetate rânduri îngrijorări cu privire la dependența Serbiei de echipamente militare rusești și chinezești, avertizând că astfel de achiziții ar putea submina stabilitatea regională și eforturile de integrare europeană. Criticii susțin că o militarizare excesivă a Serbiei ar putea reaprinde tensiuni în Balcani, în special în contextul relațiilor fragile cu Kosovo și Bosnia și Herțegovina. Pe de altă parte, susținătorii politicii sârbe argumentează că fiecare stat are dreptul de a-și moderniza forțele armate pentru a-și asigura apărarea, iar alegerea furnizorilor este o decizie suverană.
Analiza militară sugerează că rachetele supersonice chinezești ar putea fi integrate în flota de avioane de vânătoare MiG-29 a Serbiei, oferind acestora o capacitate de lovitură aer-sol mult îmbunătățită. Aceasta ar transforma semnificativ profilul operațional al Forțelor Aeriene Sârbe, permițându-le să angajeze ținte la sol cu o precizie și o viteză considerabile, dificil de interceptat de sistemele de apărare convenționale. Pe termen lung, această achiziție strategică va continua să modeleze dinamica geopolitică din Balcani.
Ea reconfirmă dorința Serbiei de a-și afirma o poziție independentă pe scena internațională, navigând între influențele Estului și Vestului. Totodată, pune în lumină provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană în eforturile sale de a integra Balcanii de Vest, în condițiile în care statele din regiune își diversifică parteneriatele strategice și de securitate.
