Moscova avertizează Erevanul: Aderarea la UE, „imposibilă” în viziunea Kremlinului, pe fondul presiunilor interne și externe Președintele rus Vladimir Putin a transmis recent un mesaj...
Moscova avertizează Erevanul: Aderarea la UE, „imposibilă” în viziunea Kremlinului, pe fondul presiunilor interne și externe Președintele rus Vladimir Putin a transmis recent un mesaj tranșant premierului armean Nikol Pașinian, afirmând că o eventuală aderare a Armeniei la Uniunea Europeană este „pur și simplu imposibilă”. Această declarație, făcută publică de Kremlin, subliniază tensiunile crescânde dintre Moscova și Erevan, pe măsură ce Armenia își reevaluează alianțele geopolitice tradiționale. Argumentul principal al lui Putin este că Armenia face deja parte dintr-o uniune vamală cu Rusia, referindu-se la Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), o organizație dominată de Moscova, percepută adesea ca o contrapondere la integrarea europeană.
Afirmația lui Putin nu este doar o observație tehnică legată de apartenența la UEE, ci o declarație politică profundă, menită să descurajeze orice tentativă a Armeniei de a se apropia de blocul comunitar european. Deși formal UEE este o uniune economică, aderarea la o altă uniune economică sau vamală, precum UE, ar crea suprapuneri și conflicte de interese semnificative, cel puțin în viziunea Kremlinului. Mai mult, Moscova consideră UEE un instrument esențial pentru menținerea influenței sale în spațiul post-sovietic, iar orice „deviație” a unui stat membru este privită cu maximă îngrijorare.
Contextul acestei declarații este marcat de o deteriorare vizibilă a relațiilor ruso-armene. Tradițional un aliat fidel al Rusiei, Armenia s-a simțit tot mai abandonată de Moscova, în special după conflictul din Nagorno-Karabah din 2020 și, mai recent, după ofensiva azeră din septembrie 2023, care a dus la dizolvarea autoproclamatei republici Artsah și la exodul armenilor din regiune. Criticile Erevanului la adresa forțelor ruse de menținere a păcii și a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), dominată de Rusia, au devenit tot mai vehemente.
Premierul Pașinian a acuzat deschis Rusia că nu și-a îndeplinit obligațiile de securitate față de Armenia, ceea ce a determinat Erevanul să caute noi parteneri și garanții de securitate, inclusiv prin intensificarea dialogului cu Uniunea Europeană și Statele Unite. Pe lângă avertismentul privind UE, Putin a exprimat și o dorință clară ca partide politice „proruse” să participe activ la alegerile parlamentare anticipate din Armenia, programate pentru această vară. Această solicitare subliniază intenția Moscovei de a influența direct scena politică internă a Armeniei și de a se asigura că viitorul legislativ include forțe loiale Kremlinului.
O prezență puternică a partidelor proruse ar putea contrabalansa tendințele pro-occidentale ale actualei guvernări și ar putea încetini sau chiar bloca orice demers de apropiere de UE sau NATO. Este o tactică familiară a Rusiei, care încearcă să mențină controlul asupra sferelor sale de influență prin susținerea actorilor politici locali aliniați intereselor sale. Pentru Armenia, navigarea între aceste presiuni este o provocare majoră.
Pe de o parte, există o dorință crescândă în rândul populației și al elitei politice de a se distanța de tutela Rusiei și de a căuta o securitate și o prosperitate mai mari prin integrarea europeană. Pe de altă parte, dependența istorică de Rusia în materie de securitate, energie și economie este profundă. Rusia rămâne un partener comercial important și un furnizor cheie de gaze naturale, iar prezența militară rusă în Armenia, deși contestată, este încă o realitate.
Declarațiile lui Putin pot fi interpretate și ca o tentativă de a testa limitele suveranității armene și de a reafirma hegemonia rusă în regiune. Într-un moment în care Rusia este angajată într-un conflict prelungit în Ucraina și se confruntă cu sancțiuni occidentale masive, menținerea controlului asupra aliaților tradiționali devine crucială pentru Kremlin. Orice semnal de „dezertare” din partea Armeniei ar fi perceput ca o slăbire a poziției Rusiei pe scena internațională și ar putea încuraja și alte state din spațiul post-sovietic să își reevalueze relațiile cu Moscova.
În concluzie, avertismentul lui Putin cu privire la aderarea Armeniei la UE și solicitarea de susținere pentru partidele proruse la viitoarele alegeri demonstrează o strategie clară a Kremlinului de a menține Armenia în sfera sa de influență. Rămâne de văzut cum va răspunde Erevanul acestor presiuni, în contextul unei reorientări strategice tot mai evidente și a căutării unor noi garanții pentru securitatea și viitorul său.
